Ceaca bun venit 2

Ceaca motiv popular

Ceaca-Biserica ortodoxa

Ceaca – Biserica ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (TUR VIRTUAL – Galerie FOTO)

Ceaca-Foto1

Ceaca – De-a lungu’ satului (Galerie FOTO)

Ceaca motiv popular

Ceaca-prof.Traian Almas

Ceaca- Profesorul Traian Almaş, o enciclopedie a  vremurilor trecute şi actuale (VIDEO-document)

ceaca-alexandru-balint-1

Ceaca – Alexandru BALINT (VIDEO)

ceaca-ludovica-si-ilie-petrut-foto

Ceaca – Ludovica şi Ilie PETRUŢ (VIDEOGRAFIE)

Ceaca motiv popular

Satul Ceaca face parte din comuna Zalha fiind unul din cele şase sate care o formează. Aparţine administrativ de judeţul Sălaj iar ca organizare bisericească de protopopiatul Jibou.

Este situat între patru dealuri: Măgulicea Ceachii, Măgulicea Zalhii, Măgulicea Comilor şi Şutu la marginea celor trei văi: Valea Hranei, Valea Huzmezăului(Valea Lungă) şi valea Zalhei(Nadeşul). Aceste văi mai trec prin trei sate şi se varsă în râul Someş în localitatea Rus.

Numele satului a fost Ceaki, nume ce se menţine până în anul 1900 când ungurii îl schimbă în AlmaşCzaka, până în 1918 când devine Ciaca. În anul 1924 prin noua organizare administrativă devine Ceaca transformând pe  i   în  e, schimbare ce a adus multe încurcături în numele familiilor Ciaca, unii noi născuţi fiind trecuţi în registrele stării civile cu noul nume  Ceaca.

În limba germană s-a numit Kagendort care se traducea în română satul tufişurilor.  Până în anul 1928 împreună cu Zalha au aparţinut Judeţului Solnok-Dobâka, apoi judeţului Someş până în anul 1960 când a trecut la judeţul Sălaj.Numele satului provine de la locuitorii care purtau acest nume. În acte acest nume apare la 1378 cu ocazia donării teritoriului acestui sat lui Belk Gyorgy de către regele Ludovic. Satul Ceaca are însă o vechime şi mai mare iar locuitorii lui au fost români.

Scriitorul Corneliu Albu remarcă: ”Vestita familie Csaky din Ciaca, română de origine s-a maghiarizat şi a dat bărbaţi cunoscuţi”. Numele familiei ca şi al satului a fost după ortografia maghiară Csak,Chak (cisich se citeşte ca românescul ci). Un Csaky Miclos, episcop a condus oastea nobilimii ardelene împotriva nobilimii ardelene împotriva oastei ţărăneşti a lui Doja (1515). Un alt Csaky Mijklos, voievod a fost înfrânt în bătălia  de la Porţile de Fier  în anul  1420 când mulţimea de transilvăneni a fost dusă în robia turcească. În anul 1900 satul avea 612 români.

Alexandru Papiu Ilarian susţine că: ”familia Csaky este de origine română şi din satul Ciaca” pe care îl cunoaşte ca fiind născut în satul Bezded apropiat de satul Ceaca. Originea română a familiei Csaky o dovedeşte şi faptul că în 1564 a ajuns cancelar, locţiitor al Voivodului Transilvaniei un anume Csaky Mihail, canonic de Alba Iulia poreclit de unguri Valahul. Istoricii Constantin şi Dinu Giurescu în Istoria Românilor la pag. 289 spun că printre familiile române care s-a maghiarizat a fost şi familia Csaky.

Aceeaşi monografie ungurească Solnok-Dobîca susţine că: ”În timpul ocupaţiei turceşti în anul 1526, în sat au rămas numai familiile cu numele Ciaca, în timp ce restul familiilo s-au retras peste Someş şi abia mai târziu au venit înapoi în Ciaca”. Acst nume de Ciaca îl poartă şi azi majoritatea familiilor din sat, nume care este răspândit azi şi printre unguri iar unii unguri l-au  apropiat de ortografia românească. De exemplu în revista Sportul  din 08.06.1977 se spune că: ”Steaua are un membru distins şi anume Csaka Zoltan. Acest nume Ciaca este mult mai vechi decât data scriptică a satului la 1378.

Mergând pe firul istoriei ajungem la cel puţin 200 de ani înainte de 1378. În Istoria Transilvaniei (Istoria Românilor) găsim mereu numele de Csaky. Lăsând la o parte demnităţile mai mici referindu-ne la voievozi şi cancelari, găsim:

-În anul 1564 pe Csaky Mihail, locţiitor de voievod

-În anul 1515 Csaky Miclos, episcop

– În anul 1440 Csaky Miclos, voievod

– Între anii 1426-1435 Csaky Ladislau, voievod

–  Între anii 1415-1426 Csaky Nicolae, voievod

– În anul 1401 fraţii Csaky, voievozi

– În anul 1720 Matei din neamul Csaky.

Acest Matei din neamul Csaky  ajuns voievod la 1270, trebuia să aibă cel puţin 30-40 de ani iar scăzând aceşti ani din 1270 ajungem la anul 1320, deci  părinţii lui erau tot Csaky.  Când l-au născut pe Matei puteau să fie de 30-40 de ani. Scăzând aceşti ani ajungem la anul 1200. Acest neam Csaky e sigur că a avut mai multe generaţii ca orice neam şi dacă am admite numai 3-4 generaţii ajungem la o dată mult înainte de ocuparea Transilvaniei de către unguri.

Unele neamuri din familia Csaky s-au maghiarizat sub presiunea ungurilor dar cea mai mare parte au rămas credincioşi locului şi neamului. Şi din acest rău numit maghiarizare a ieşit un bine. Prin maghiatizare românii au aau fost cuprinşi în monografia ungurească, dovedindu-se în scris originea română a satului şi locuitorilor săi dar şi existenţa lor dinaintea ocupaţiei ungureeşti.

În monografie se menţionează că pe la anul 1713 în satul Ciaca erau 4 iobagi şi 10 zilieri cu 14 case. Această afirmaţie pare interesată şi poate voită pentru că la anul 1270 era voievod al Transilvanie  Matei din neamul Csaky. Ori denumirea de neam presupune mai multe generaţii  dar şi mai multe familii, dovadă fiind numele descendenţilor până în ziua de azi când majoritatea familiilor poartă numele de Ceaca. Cum se poate spune că după 500 de ani  ( de la 1378-1713) ar fi fost numai 14 familii?  Aceeaşi monografie susţine că în timpul ocupaţiei turceşti în sat au rămas numai familii cu numele Csaky iar celelalte s-au retras peste Someş şi mai târziu s-au reîntors în sat. Deci , la 1526 erau mai multe familii cu numele Ciaca care au rămas pe loc şi erau şi mai multe familii care s-au refugiat peste Someş. Atunci, cum se poate explica afirmaţia din monografie că în anul 1713 erau numai 14 familii, după 200 de ani de existenţă recunoscută de aceeaşi monografie?

Statisticile bisericii ortodoxe din 1766 arată 210 ortodocşi. Dintre cei maghiarizaţi, unii au ajuns peoprietari ai satului, precum groful Csaky Laszlo la 1577 şi Csaky Istvan la 1600.

Ceaca acasa

Transilvania este o regiune fascinanta, cu oameni harnici si gospodari, mândri de istoria lor. Site-ul nostru îsi propune sa fie un loc de suflet al amintirilor, traditiilor, locurilor si oamenilor din fiecare oras sau sat, din aceasta parte binecuvântata a României!
Contact pentru actualizari – judetul Salaj:

Mircea MURESAN -tel. 0737-345625, 0751-322898