Lozna – Biserica de lemn – monument istoric ”Sfântul Dumitru” (TUR VIRTUAL – Galerie FOTO)

Lozna motiv popular

Lozna motiv popular

Lozna motiv popular

După unele date, se pare că prima biserică din Lozna ar fi fost construită în vremea nobilului român de Răstoci şi apoi de Lozna, Voicu HOSSU, în anul 1598, preot în sat fiind fiul acestuia Celestin HOSSU, care zidise biserica păstorind până în anul 1609. O altă biserică s-ar fi construit pe locul vechii case parohiale (Ulicioara Suciului).Una dintre aceste biserici a dăinuit în Lozna până la începutul secolului al XIX-lea, când a fost vândută creştinilor din Topliţa, comuna Letca. Această biserică a loznenilor, ce este datată din secolul al XVI-lea poate fi vizitată şi astăzi în Topliţa.

În secolul al VII-lea, datorită revărsării Someşului, loznenii s-au stabilit pentru câteva decenii sus pe Grind, unde au avut şi un locaş de cult, pentru trebuinţele lor duhovniceşti.

Biserica actuală veche din Lozna cu hramul ”Sfântul Dumitru” a fost edificată în anul 1813, conform inscripţiei latineşti de pe cafas: ”Edificatum hoc templom ano Domini 1813”.

Conjunctura favorabilăconstruirii acestei biserici s-a ivit şi datorită faptului că la anul 1812 Lozna avea să devină centru de Protopopiat tractuar, pentru 50 de ani (1812-1862), iar Parohul Loznei devenea Protopop. Acestei demnităţi trebuia să-i corespundă şi biserica nouă, a cărei construcţie a început în anul 1810 şi s-a definitivat la anul 1813.

Cu toate că loznenii şi-au dorit la acel început de veac XIX o biserică de zid, din piatră şi cărămidă, cu aspect de catedrală, totuşi biserica pe care au reuşit să o construiască a fost şi este impunătoare, cu o turlă ce domina Valea Someşului de la mare distanţă, cu alte patru turnuleţe mai mici în regiunea clopotniţei, cu câte trei creneluri pe fiecare parte, orientate spre cele patru puncte cardinale.

Biserica are trei părţi: Altar, Naos şi Pronaos, cu scoruş (cor pentru Liturghie) şi o cupolă adecvată. A fost pictată în anul 1891 de către pictorul Dionisie IUGA, zugrav de Nicula. Pe partea de vest, la intrare, are şi un mic pridvor(prispă). Pe peretele exterior de miazăzi, un zugrav din Nicula a pictat ”un straşnic Sfânt Ilie pe carul de foc” cum se exprimă marele nostru istoric Nicolae Iorga, care a vizitat Lozna în anul 1905.

Locaşul de cult a fost tencuit ulterior, rămânând vizibile doar brâul în ”frânghie” ce străbate cosoroaba prispei, ca şi buchetul, pe acelaşi motiv, sculptat în bârna de sub streaşină. Acoperirea cu tablă a bisericii a necesitat de urgenţă intervenţie, căci turnul, sub povara pentru care nu era pregătit, se înclinase ameninţător.

În ultimii ani biserica a beneficiat de lucrări de restaurare. Finalizate în anul 2009, acestea au făcut ca biserica să-şi recapete frumuseţea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperişul de tablă a fost înlocuit cu unul de şiţă, structura turnului supraînălţat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată şi zugrăvită  într-o nuanţă de albastru, iar de la stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care acoperea frumoasele decoraţii sculptate.

Biserica a fost resfinţită la 26 Octombrie 2009 de către Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, ocazie cu care localnicii au putut să viziteze interiorul bisericii după aproape douăzeci de ani, aceasta fiind închisă datorită stării deplorabile în care se găsea.

Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05078.

 

Pr.Dr.Dumitru-Marcel Andreica, Pr. Vasile Avram

 

 

 

 

 

 

 

Lozna motiv popular